Arthur Schopenhauer (1788 - 1860) este considerat a fi exponentul filosofiei pesimismului, acesta având o viziune destul de sumbră asupra vieții. Filosoful german avea să atingă stadiul recunoașterii în etapa finală a vieții, atât din cauza viziunii sale, diferită de cea din epocă, cât și din cauza temperamentului său dificil și adesea conflictual. Din acest punct de vedere Luceafărul este o alegorie pe temă romantică a locului geniului în lume. Astfel înseamnă că povestea, personajele şi relaţiile dintre ele nu sînt decît o suită de personificări, metafore şi simboluri care sugerează idei, concepţii, atitudini ieşite dintr-o meditaţie asupra geniului văzut ca fiinţa nefericită şi solitară opus prin structură omului comun. Tema si Viziunea despre lume - Luceafarul. Romantismul apare în Germania, derivând din mișcarea Sturm und drang și având ca fundament lupta împotriva rațiunii ca singur mod de cunoaștere, segment promovat de iluminism. Odata cu romantismul, nu se schimbă doar viziunea despre poezie, ci și modul în care poetul se percepe pe sine. Potrivit lui Arthur Schopenhauer, alǎturi de alte instincte este cel al perpetuǎrii speciei, şi deci şi a suferinţei în lume; la atât se reduce destinaţia femeii. „ Azi adeseori femeia, ca şi lumea e o şcoalǎ, Unde-nveţi numai durere, înjosire si spoialǎ. „Luceafărul", adică un text poetic romantic, Fiind cel mai lung poem de dragoste din lume, practic. Se inspiră din basmul "Fata în grădina de aur" Și din filosofia lui Platon și Schopenhauer. Se inspiră, mai ales, din propria experiență Și are motive mitologice din abudență. Se remarcă simbioza structurilor epice Vay Tiền Nhanh Chỉ Cần Cmnd.

filosofia lui schopenhauer in luceafarul